Culturi agricole alternative de interes pentru fermele ecologice -Sofranelul
PDF Email
Scris de agro-consultanta.ro
Luni, 24 Martie 2014 19:27

 

Autori: Asist.dr. Alina Maria Ionescu, Sef lucr.dr. Maria Toader

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Importanta. Utilizari. Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte. Acest ulei de culoare alba-galbuie contine un procent mai ridicat de acizi grasi nesaturati, fata de alte uleiuri vegetale fiind utilizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al uleiului se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, a margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri. Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de sofrănel reduce nivelul colesterolului, de aceea fiind utilizat si în scopuri terapeutice. Din seminte se poate obtine o faina de calitate, cu continut proteic ridicat. Faina are în principal scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.

 

La soiurile existente in cultura continutul in ulei variaza intre 17% şi 40%. In urma cercetarilor efectuate in zona preluvosolului roscat de la Campul Experimental Moara Domneasca pe parcursul a trei ani experimentali, semintele de sofrănel au prezentat urmatoarea compozitie chimica: 12,60% proteine; 28,37% lipide; 46,41% glucide; 3,60% saruri minerale; valoarea energetica de 423,78 kcal. (Alina Maria Ionescu, 2009).

Totodata, sofranelul este o planta tinctoriala traditionala de la care sunt utilizate in acest scop tulpina si florile galbene-portocalii. In tarile asiatice florile uscate sunt utilizate ca un inlocuitor al sofranului (Crocus sativus), pentru a colora si aromatiza preparatele din orez, sau imbracamintea.

Tehnologia de cultivare ecologică

Amplasarea culturii si rotatia. Sofranelul se dezvolta bine pe soluri lutoase, cu capacitate mare de retinere a apei, ca si pe soluri nisipoase , erodate, salinizate. Poate valorifica zone in care media anuala a precipitatiilor este sub 430 mm. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase (grau, orz, orzoaica) si plantele prasitoare (tutun, cartof), cu exceptia celor atacate de nematozi sau de bolile comune (Sclerotinia), ca de exemplu, mustar, floarea-soarelui sau fasole.

Fertilizarea. Daca se cultiva pe terenuri sarace, sau daca se utilizeaza terenuri irigate, este bine sa se aplice ingrasaminte cu azot, in doza de 80-100 kg/ha si fosfor in doza de 60-80 kg/ha. Valorifica efectul remanent al fertilizării din anii anteriori, iar dozele de gunoi recomandate sunt de 20-30 tone/ha, direct sub aratura de baza sau la planta premergatoare.

Lucrarile solului. Aratura de baza se executa la adâncimea de 25–30 cm, executată după recoltarea plantei premergătoare, iar în primăvară pregătirea patului germinativ se realizează cu combinatorul.

Samanta si semanatul. Se seamana la inceputul lui martie sau sfarsitul lui aprilie dupa incheierea lucrarilor de pregatire a solului, care trebuie să fie grapat si nivelat. Solul este bine sa fie umed, cam 10 cm in adancime, dar nu imbibat. Temperatura la semanat trebuie sa fie de minimum 4°C. Se poate folosi orice masina de semanat, pentru boabe mici. La nevoie, semintele se amesteca cu nisip sau rumegus, pentru o mai omogena dispersie a acestora in camp si vor germina rapid cand temperatura atinge 15°C. Semintele vor fi incorporate in sol la o adancime de 2,5-5 cm. Se seamana 9-20 kg/ha in functie de indicii de calitate ai semintelor si de conditiile de cultivare. Dupa semanare se executa o tavalugire cu un tavalug usor. Pe terenuri neirigate se recomanda o densitate de 6-7 plante pe metru patrat, iar pe terenuri irigate aceasta poate creste pana la 10 plante.

Sunt recomandate soiurile: CW74, CW88OL, CW122, CW4440, S719, S4409.

Lucrari de ingrijire. Lucrarile de ingrijire constau în 2-3 prasile mecanice in vederea combaterii buruienilor. Printre agentii patogeni semnalati se numara rugina sofranelului, provocata de ciuperca Puccinia carthami. Ca mod de combatere sunt recomandate: asolamente rationale, distrugerea plantelor bolnave, araturi adanci, produse pe baza de Cu sau alte produse permise in agricultura ecologica. Dintre insecte, gandacul pamantiu Opatrum sabulosum ataca culturile de sofranel. Acesta poate fi combatut prin metode preventive care tin de rotatie, lucrari lucrarile solului, semanat in epoca optima sau utilizarea tratamentelor cu alaun in doza de 0,4% sau produse pe baza de Neem (NeemAzal-T/S, Altim Neem) in doza de 1-2 l/ha, aplicate dupa rasarirea plantelor.

Recoltarea. Sofranelul ajunge la maturitate la 110-150 de zile de la plantare daca semanatul s-a facut primavara si la 200 de zile de la plantare daca s-a semanat din toamna. Recoltarea se face cand frunzele sunt uscate. Avantajul sofranelului este ca nu isi scutura semintele si nici nu sunt mancate de pasari. Recoltarea se efectueaza mecanizat, cu combina de recoltat cereale (cilindrul combinei se seteaza la 550 rotatii/minut), cu pierderi minime de samanta. De regula, in conditii normale de clima, recoltarea poate incepe la mijlocul lunii august, pe vreme uscata. Productia obtinuta poate fi 1.500-2.200 kg/ha. Umiditatea maxima admisa in siloz este de 8%. Procentul de ulei pentru un stoc de samanta premium este de minimum 34-36%.