Desertificarea nu mai este doar o poveste din anii 1947
PDF Email
Scris de Tudor Calotescu
Miercuri, 22 Februarie 2017 23:17

In tara noastra, acum ceva o vreme, datorita masurilor luate de comunisti, acest fenomen al desertificarii nu numai ca fusese stopat dar se mai si redasera agriculturii sute de mii de hectare. Insa acum, din cauza distrugerii sistemelor de irigatii, a folosirii in exces a ingrasamintelor (fara analize de sol prealabile), taierea perdelelor forestiere si incendierea miristilor, dar si pentru ca fenomenul de incalzire globala ia amploare, ceea ce se credea definitiv stopat revine in actualitate.

Atat in Dobrogea cat si in Baragan. In Dobrogea, din cauza fostelor exploatatii miniere de suprafata, au aparut adevarate canioane prin zonele Sitorman, Ovidiu, Baia, Basarabi sau Mircea Voda. Nivelul din ce in ce mai scazut al precipitatiilor din Dobrogea contribuie decisiv la extinderea zonelor desertificate. La un moment dat, prin octombrie 2008, Lacul Sarat aproape secase. La Dabuleni si la Sadova , in judetul Dolj, sunt deja zone intinse cu aspect saharian.

Canalul Siret-Dunare ar fi fost o mana cereasca pentru oprirea fenomenului. O alta alternativa este o propunere a specialistilor francezi care au proiectat un sistem de irigatii care foloseste atat sistemul mecanic, dar si curgerea naturala a apelor din Dobrogea, ceea ce ar duce la o diminuarea a costurilor pentru apa de irigat. Plus constituirea perdelelor forestiere si intretinerea celor existente. Folosirea cu responsabilitate a bunelor practici agricole etc. Pentru ca „Ciulinii Baraganului” sa ramana doar in istoria literaturii este nevoie de implicare si responsabilitate.

Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) arata ca la nivel global rata deşertificarii creşte. Africa este cel mai afectat continent, cu doua treimi de pamant uscat sau deşertic. Aproape o treime din pamantul Statelor Unite este afectat de deşertificare, o patrime din America Latina şi Caraibe şi o cincime din Spania.

O treime din teritoriul Romaniei (aproximativ 7 milioane de hectare) si 40 % din suprafata agricola se afla in zone cu risc de desertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Campiei Romane, Dobrogea si sudul Moldovei.

Interventia umana nu e totdeauna benefica. Dar tot noi putem sa dregem busuiocul. Chinezii, de exemplu, construiesc un nou zid. De aceasta data va fi unul verde. Megaproiectul a inceput prin 1978. Este vorba de un brau de vegetatie lung de 4.500 km . Anul 2050 este prevazut ca termen de finalizare al acestui Mare Zid Verde Chinezesc. Acesta ar trebui sa se opuna extinderii desertului Gobi .

Cu asemenea proiecte dar si cu voia Domnului oamenii vor reusi sa-si pastreze planeta verde, iar teama fireasca a disparitiei ca specie este cel mai bun stimulent.