Propunerile Comisiei Europene privind finanțarea agriculturii în perioada 2021-2027, anunțate de Comisarul Hogan și prezentate sub forma unor proiecte de Regulamente menite a înlocui legislația de bază din 2013 (respectiv Regulamentele 1305, 1306, 1307 și 1308) sunt formulate în filosofia simplificării și modernizării PAC prin introducerea unor instrumente orientate către rezultate, dar și a creșterii subsidiarității – inclusiv a responsabilității –  statelor membre în adaptarea intervențiilor PAC pentru maximizarea contribuției acestora la obiectivele UE.

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) a analizat aceste noi regulamente, prin care statele membre vor stabili planuri strategice PAC pentru întreaga perioadă de programare. O delegație a APPR se va afla luni 4 iunie la Bruxelles, pentru discuții nemijlocite cu reprezentanții DG Agri pe marginea documentelor publicate de Comisie, se arată într-un comunicat de presă al APPR.

Măsurile propuse pornesc de la ipoteza reducerii cu 5% a nivelului de sprijin prin PAC, avansată de Comisie în comunicarea de la începutul lunii mai.

Conform proiectelor, statele membre vor stabili planuri strategice PAC pentru întreaga perioadă de programare (inclusiv o strategie de intervenție cu ținte cantitative și repere clare), pentru punerea în aplicare a sprijinul finanțat prin FEGA și FEADR în vederea realizării obiectivelor specifice prevăzute prin Regulament. Opțiunea de a transfera până la 15% din plățile directe către dezvoltarea rurală sau invers, cu o flexibilitate suplimentară de încă 15% pentru finanțarea măsurilor ce vizează obiective climatice și de mediu din Pilonul 2, se propune să rămână la latitudinea guvernelor naționale.

În ceea ce privește veniturile agricole, Comisia consideră necesară o mai bună direcționare a subvențiilor pentru a asigura un sprijin echitabil agricultorilor relativ cu veniturile din alte sectoare.

Concret, referitor la plățile directe, ca și in actualul cadru exercițiu bugetar, acestea vor fi de doua feluri: decuplate și cuplate – și vor fi acordate fermierilor activi.

Plățile directe decuplate sunt următoarele: (a) sprijinul de bază pentru venituri; (b) sprijinul de venit complementar redistributiv; (c) sprijin suplimentar de venit pentru tinerii fermieri; (d) schemele de climă și de mediu.

Plățile directe cuplate sunt următoarele: (a) ajutorul de venit cuplat; (b) plata specifică culturii pentru bumbac.

In vederea reducerii disparităților, COM propune plafonarea plăților directe la 100 000 EUR/an calendaristic, măsură aplicată în tandem cu degresivitatea, astfel: reducerea valorii plăților care depășesc 60 000 EUR cu cel puțin 25% pentru tranșa între 60 000 EUR și 75 000 EUR; cu cel puțin 50% pentru tranșa între 75 000 EUR și 90 000 EUR; cu cel puțin 75% pentru tranșa între 90 000 EUR și 100 000 EUR;

Dacă plafonarea sumelor primite de o singură exploatație și plățile degresive ar putea deveni obligatorii în statele membre, se vor scădea întâi costurile cu munca salariată și/sau cu munca membrilor de familie, pentru a evita pierderile de locuri de muncă. Sumele economisite vor rămâne la dispoziția statului membru pentru a contribui la finanțarea sprijinului de venit complementar redistributiv și, dacă este cazul, a altor intervenții din sfera plăților directe decuplate.

Redistribuirea sprijinului de la fermele mai mari la cele mai mici sau mijlocii, se propune să îmbrace forma unei plăți anuale decuplate suplimentare pe hectarul eligibil, acordată fermierilor care au dreptul la plata de bază. Statele membre vor avea flexibilitatea de a stabili o sumă pe hectar, precum și numărul maxim de hectare pe agricultor pentru care se plătește sprijinul redistributiv.

Vești bune pentru tinerii fermieri: răspunzând priorității PAC de înnoire generațională și dezvoltare a spațiului rural, sprijinul suplimentar de venit destinat acestora are prevăzută o alocare totală de cel puțin 2% din totalul fondurilor pentru plăți directe din fiecare stat membru. Acesta se poate acorda ca supliment la plata de bază celor stabiliți pentru prima dată în agricultură.

În ceea ce privește performanța PAC în materie de mediu și schimări climatice,  obiectivele vor fi stabilite la nivelul UE și, de aici, statele membre vor elabora o combinație de măsuri obligatorii și voluntare în cadrul Pilonului 1 și Pilonului 2. Sprijinul financiar corespunzător ar urma să fie acordat în conformitate cu nevoile specifice naționale, regionale sau locale.

Sprijinul pentru schemele ecologice va reprezenta o sumă anuală pe unitatea de suprafață, stabilită fie suplimentar față de sprijinul pentru venitul de bază, fie ca suma ca o compensație pentru costurile suplimentare și veniturile pierdute ca urmare a respectării/depășirii angajamentelor de agromediu-climă stabilite.

Recunoscându-i utilitatea pentru sectoare sau tipuri de agricultură considerate importante din motive economice, sociale sau de mediu, se propune menținerea sprijinului cuplat.  Sprijinul se acordă pe hectar, numai pentru suprafața desemnată eligibilă de statul membru.

Dezvoltarea rurală propune urmatoarele tipuri de intervenții: angajamente de mediu, climatice și alte măsuri de gestionare; constrângeri naturale sau de altă natură; dezavantaje specifice zonei care rezultă din anumite cerințe obligatorii; investiții; instalarea tinerilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale (cu o primă de instalare de până la 100 000 EUR); instrumentele de gestionare a riscurilor; asocierea; schimbul de cunoștințe și informații.

Deși are multe elemente care pot fi utilizate constructiv si inteligent de statele membre, propunerea privind reforma PAC post 2020 are, în opinia APPR, și zone majore care necesită  studii de impact, ca orice inițiativă legislativă europeană care ar putea avea o incidență economică, de mediu sau socială semnificativă. Așa cum am mai comunicat, considerăm că plafonarea plaților directe nu este o opțiune dezirabilă pentru Romania, deoarece ar penaliza tocmai fermele cele mai eficiente din economie, cele care s-au capitalizat si au investit masiv, s-au modernizat si creează locuri de muncă, contribuind, printr-un efect de antrenare, la ridicarea comunitaților rurale.

În întâlnirea programată la începutul săptămânii viitoare cu oficiali din conducerea Direcției Generale pentru Agricultură și Pescuit a Comisiei Europene, delegația APPR urmează să discute aspecte legate de impactul propuselor reforme asupra sectorului agricol din țara noastră.

„APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare economică și profesională pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *